Renunță la perfecțiune și iubește-te pe tine însuți

Cel mai înfricoșător lucru care ți se poate întâmpla în viață este să alergi după ideea de perfecțiune și să uiți cine ești tu, cu adevărat. Nimic nu e mai rău decât să uiți în esență CINE EȘTI. În loc să muncești pentru a deveni tu însuți, muncești să menții o imagine perfectă în ochii celorlalți. La asta mă refer.

Îți dai seama cât pierzi?

Astăzi, oamenii își doresc mai mult ca oricând să aibă o imagine cât mai favorabilă în fața semenilor lor. Ar vrea ca fiecare segment al vieții lor să fie perfect: să aibă jobul perfect, relația perfectă, familia perfectă și tot așa… Și muncesc , muncesc din greu la asta…

Frumusețea autentică vine din imperfecțiune

Poate că și tu gândești și îți dorești la fel… Poate că „a fi perfect” înseamnă pentru tine a fi acceptat de către ceilalți.

La suprafață pare că trăiești o viață perfectă dar, în adâncul sufletului, nu e chiar așa. Poate că te simți gol și nesigur, poate simți că nu este îndeajuns cât ai realizat până acum.

Și ai vrea… ai vrea mereu să te simți iubit, să te iubești așa, fără să te compari cu ceilalți, fără să simți mereu că ai nevoie de aprobarea celor din jurul tău. Toți îți spun și îți repetă că secretul succesului este să TE IUBEȘTI PE TINE. Pare de neînțeles, cumva, ba chiar ți se pare greu. Dar spune-mi: oare, nu ți se pare mai greu să păstrezi imaginea aceea fără pată, în fața cunoscuților tăi?

Nu e mai greu să vrei să fii mereu angajatul perfect, să muncești zi și noapte pentru a-ți construi o carieră perfectă, doar pentru că așteptările celor din jurul tău au fost prea mari? Nu e mai obositor să vrei să fii mereu partenerul perfect, silindu-te din răsputeri să afișezi că ai relația perfectă? Nu ai obosit să fii mereu “la înălțime”, doar pentru că altora li se pare inacceptabil altfel?

Dăruiește-ți iubire și auto-acceptare

Și atunci, dacă tu ești în stare să realizezi toate aceste lucruri, sau o mare parte din ele, cum de ți se pare greu să poți să îți dăruiești ție însuți iubire și auto-acceptare?

De fapt…ți-e frică. Ți-e frică să nu dai greș, ți-e frică să nu pierzi: jobul, partenerul, prietenii…. Pierderea aduce cu sine rușinea eșecului. Nu ai fost destul de bun, nu ai fost destul de în stare, nu ai fost “destul de”…, iar gândul că ai puteai greși, îți arată mereu că ceilalți te vor judeca.  Te vor privi cum eșuezi, comparându-te cu viețile lor “perfecte” și te vor disprețui. Nimic nu e mai dureros decât disprețul celor de la care ai așteptat mereu aprecierea. De aceea te străduiești să fii perfect, în fiecare lucru pe care îl faci. Perfecțiunea te scapă de suferința rușinii. Așa gândești tu.

În loc să-ți privești greșelile ca pe niște experiențe de viață din care ai numai de învățat, le privești ca pe niște adevărate amenințări la imaginea creată de tine în fața celorlalți.

Însă, este de înțeles. Uită-te la televizor, cumpără-ți o revistă, intră pe facebook, o da, facebook = cel mai potrivit loc pentru a demonstra perfecțiunea. Sunt pline wall-urile cu vieți perfecte,  trupuri perfecte, buze perfecte, ochi perfecți, machiaj fără greșeală, totul e fără cusur.

Renunță să te mai compari cu ceilalți. Singura persoană cu care te poți compara ești TU, cel de ieri, sau de alaltăieri. Fii blând cu tine și dă-ți timp.  Măsoară în fiecare zi, cât ai crescut, de la o zi la alta și fii recunoscător pentru ceea ce ești. În fiecare zi.

Trăiește prezentul clipă cu clipă

Ia-ți un moment și gândește puțin…. În goana ta după perfecțiune, ce ai obținut? Ei bine, atât de procupat fiind să trăiești pe placul altora, nu mai știi cum e să trăiești pentru tine. Nici nu mai știi cum e să râzi fără motiv, să fredonezi o melodie, să dansezi, să te bucuri de momentul acela. De momentul prezent.

Oare de câte ori nu ai rămas acasă, atunci când primeai o invitație să mergi la o petrecere, să te distrezi cu prietenii tăi, să vă simțiți bine, dar pentru că ai luat câteva kilograme în plus și rochia sau costumul “perfect” nu te mai încape, sau pentru că sacoul cel verde l-ai purtat și…anul trecut, mai bine, refuzi politicos invitația?

Din păcate, acel moment s-a dus și altul, chiar dacă va mai veni, nu mai poate fi nicicând la fel. De fapt, starea noastră dă strălucire hainelor, nu invers. Este suficient să punem pe noi niște haine în care să ne simțim excelent și vom constata cu surprindere că cei din jur sunt atrași de energia, nu de hainele noastre.

Viața este o călătorie foarte frumoasă. Dar nu o putem observa atâta timp cât, unicul lucru pe care îl facem este să alergăm dupa destinații.

Și acum vine momentul adevărului: nu vei avea niciodată suficientă siguranță că ai un corp perfect, nu vei crede niciodată că știi suficient de multe lucruri, nu vei avea niciodată suficienți bani ca să ai o viață perfectă. Dacă scapi de acestea trei, ai scăpat de frică și ești liber să faci ce ți-ai dorit .

Nu există doar o viață plină de bucurie și fericire. Nu există doar o viață lipsită de probleme. Evenimente neașteptate se întâmplă tot timpul. Viața e perfectă în imperfecțiunea ei. Viața doar este, și atât.

Crează-ți un mediu în care să ai siguranță interioară, ca să poți gestiona nesiguranța exterioară.

Călătoria interioară începe cu primul pas!

În momentul în care vei reuși să te arăți lumii exact așa cum ești tu, fără să te ascunzi și fără să te mai compari, exact în momentul acela poți spune că te-ai acceptat pe de-a-ntregul și că ești pregătit să-ți trăiești viața.

Ascultă-ți sufletul și începe să iei decizii ținând cont numai DE TINE. Fie că vrei să renunți la job și să devii un antreprenor, fie că vrei să închei relații care nu-și mai au rostul și nu te mai împlinesc, fie că vrei să renunți la ceva vechi și să înveți ceva nou, uită de “gura lumii” și începe chiar de acum.

Nu e ușor. Nu e confortabil. Dar este absolut eliberator.

Sinele tău este perfect, exact așa cum este. Arată-te oamenilor așa cum ești tu, în toată splendoarea ta.

În goana după perfecțiune nu putem avea creștere și evoluție. Creșterea și evoluția se întâmplă doar atunci când îți îngădui să greșești ca să poți învăța niște lecții de acolo. Perfecțiunea nu doar că te ține pe loc, dar te trage în spate. Asumă-ți riscuri, permite-ți să greșești. Vei învăța niște lecții valoroase dacă faci asta.

Și… ai nevoie să înveți aceste lecții. Cu toții avem. De asta suntem aici: ca să învățăm! Cel mai prețios cadou pe care ni-l face viața, în fiecare zi, este momentul „Acum”. Bucură-te de el!