Călătoria de la Teamă la Libertate

Călătoria de la teamă la libertate este drumul parcurs de către fiecare dintre noi, pentru creșterea și evoluția noastră.

În cartea sa, Remediul împotriva fricii, Dr. Lissa Rankin descrie principalele stadii prin care trecem, atunci când facem pasul de la a trăi viața inconștient, blocat și limitat de propriile noastre temeri și până la a trăi în deplină libertate și a ne bucura de frumusețea  fiecărui moment, pe care, ne dăm voie să îl explorăm.

Această călătorie de-a lungul celor cinci etape nu este neapărat liniară. Este posibil să treci de la o etapă la alta pentru a reveni apoi la cea dintâi, în perioade de pierderi sau de mari suferințe, prin care treci.

Uneori ne simțim mai confortabil cu incertitudinea în anumite domenii de viață, de aceea, este posibil să nu te afli în aceleași etape în toate domeniile vieții tale. De exemplu, ai putea fi în etapa a patra în viața profesională, dar în etapa a două, în ceea ce privește relațiile tale.

Nu te judeca niciodată în funcție de etapa în care te afli. Nicio etapă nu e mai bună sau mai rea, decât celelalte. Etapa în care tu te regăsești este cea mai potrivită pentru tine, în acest moment.

Te invit, cu drag, să parcurgi cele cinci etape, descrise mai jos și să identifici punctul la care ai ajuns, în călătoria vieții tale.

• Prima etapă: Teama inconștientă de incertitudine

Rămân în zona mea de confort și evit cu orice preț necunoscutul.

Ceea ce nu știu mi se pare periculos, dar nu realizez cât de inconfortabilă mi se pare incertitudinea.

Nu mă apropii niciodată suficient de mult de necunoscut penru a-l simți cu adevărat.

Nu acționez niciodată decât atunci când am o certitudine legată de rezultatul final.

Cheltuiesc foarte multă energie încercând să evit cu orice preț riscurile.

Motto-ul tău: Mai bine în siguranță, decât să-mi pară rău.

Ce poți face:

• Conștientizează cât mai des cât de mult îți limitezi libertatea prin înclinația ta de a te crampona cu orice preț de certitudine. Întreabă-te, “Functioneaza acest mecanism în capul meu? Mă protejează cu adevărat rămânerea în zona mea de confort?”

• A două etapă: Teama conștientă de incertitudine

Ceea ce nu știu mi se pare periculos, dar sunt conștient de teama pe care o simt.

Situațiile nesigure îmi creează o stare de anxietate, îngrijorare și teama, ceea ce mă face să evit anumite situații și să încerc să îmi controlez lumea.

Deși prefer certitudinea, sunt conștient că atașamentul de aceasta mă limitează și mă blochează.

Opun rezistentă necunoscutului, dar îmi dau seama că este greu să trăiești aventuri, atunci când îți dorești să fii întotdeauna sigur de viitorul tău.

Motto-ul tău: Singurul lucru sigur în viață este incertitudinea.

Ce poți face:

• Fii blând cu ține însuți, dar recunoaște că atașamentul tău față de certitudini îți limitează posibilitățile. Nu te critica pentru faptul că opui rezistență incertitudinii. Bate-te pe spate pentru că ești sufficient de curajos să recunoști acest lucru. Din această perpectiva, a compasiunii, îți va fi mai ușor să treci la etapa următoare.

• Etapa a treia: etapa de mijloc

Nu știu dacă necunoscutul este periculos sau nu. Nu mă simț foarte confortabil în fața lui, dar nici nu opun rezistență.

Necunoscutul nu mă sperie în sine, dar nici nu pot spune că îl caut cu tot dinadinsul.

Încep să intuiesc libertatea asociată cu împăcarea cu incertitudinea, așa că sunt dispus să manifest o anumită curiozitate prudentă și să las teama de necunoscut să îmi devină învățătoare.

Motto-ul tău: Sunt curios în privința necunoscutului, dar am rezervele mele.

Ce poți face: 

• Pune totul la îndoială. Rămâi deschis și curios. Opune rezistentă dorinței de a-ți crea o certitudine artificială pentru a-ți ușura disconfortul pe care îl simți în fața necunoscutului. Dacă vei caută prea multe certitudini în această etapă, vei lăsa teama să îți creeze o realitate nealiniată cu tot ce ai putea realiza. Trăiește în această stare de nesiguranța și fă tot ce îți stă în puteri pentru a te împăca cu ea.

• Etapa a patra: Seducția incertitudinii

Nu numai că nu mă tem de incertitudine, dar mă simt sincer atras de ea.

Îmi dau seama că există foarte multe lucruri noi de aflat și că singura modalitate de a le afla constă în a mă arunca în brațele necunoscutului și a-l explora.

Necunoscutul, nu numai că nu mă sperie, dar mi se pare seducător.

Sunt mai interest de procesul de descoperire și de entuziasmul care îl însoțește, decât de cunoașterea propriu zisă.

Descoperirea mi se pare mai sexy decât certitudinea și există riscul de a deveni neglijent, ca urmare a seducției pe care o exercită asupra mea incertitudinea.

Sunt atât de dornic să mă arunc în necunoscut și să văd ce se ascunde acolo, încât uit câteodată de discernământ.

Sunt dispus să devin un aventurier, dar trebuie să îmi aduc aminte să nu cad în extrema opusă, de la celălalt capăt al spectrului incertitudinii.

Motto-ul tău: Partea opusă a monedei fricii de incertitudine este entuziasmul generat de suma tuturor posibilităților.

Ce poți face:

• Secretul este cultivarea discernământului. Atunci când necunoscutul începe să devină foarte atrăgător, el te poate tenta să te arunci orbește, cu capul înainte, fapt care îți poate crea probleme. Cine nu experimentează niciun fel de teamă în fața necunoscutului riscă să devină nesăbuit. Cel mai sănătos comportament în această etapă este cel care te ajută să abordezi incertitudinea din perspectiva discriminării, alimentată nu de teamă, ci de integritatea sufletului și de călăuzirea intuiției.

• Etapa a cincea: Abandonarea de sine.

Nu știu, dar am încredere.

Nu mă tem de necunoscut, dar nici nu mă lasă sedus de acesta.

Practic discernământul.

Sunt conștient că există un principiu care organizează creația, pe care nu îl înțeleg pe deplin, dar am încredere în el.

Dacă mă arunc în necunoscut mi se pot întâmplă multe lucruri bune. Ce-i drept, mi se pot întâmplă și multe lucruri rele. Indiferent de ce mi se întâmplă însă, am încredere că trăiesc într-un univers semnificativ și că orice rezultat final are un anumit sens.

Sunt deschis, mă minunez în fața necunoscutului și prețuiesc libertatea, mai mult decât certitudinea.

 Motto-ul tău: Singura modalitate de a explora bucuria vieții este abandonarea în față necunoscutului.

Ce poți face:

• Savurează această etapă! Ea tinde să îți confere foarte multă pace, dar nu poți rămâne în ea fără o practică permanentă. Dacă simți că aluneci din nou în teama generată de necunoscut, reamintește-ți să ai încredere că există forțe invizilbile care te călăuzesc în feluri pe care nu le vei putea înțelege, decât retroactiv.

Vreau sa iti reamintesc ca, identificarea etapei în care te afli nu trebuie să îți activeze povestea legată de faptul că “nu ești suficient de bun”, ci doar să te călăuzească de-a lungul caii, în propriul tău ritm.

Fii foarte blând și plin de compasiune de-a lungul călătoriei de la teamă la libertate.

Gândește-te că în orice etapă te afli, ești, cu siguranță, în etapa cea mai potrivită pentru tine.

În care dintre ele, te-ai regăsit?