Bucuria nemăsurată e ca o tabletă amăruie de ciocolată

Ciocolata este mare tentație și la fel de tentant este să credem că avem nevoie de bucurie 100% în fiecare zi și în fiecare clipă. O tentație și mai mare este să împărtășim bucuria noastră, la fel cum împărțim o tabletă bună de ciocolată cu prietenii.

Ți s-a întâmplat și ție, câteodată, să simți de parcă nu-ți mai încapi în piele de bucurie? Să simți cum bucuria ta e atât de mare încât trebuie numaidecât să o împărtășești cu cei din jur?

Sau, poate ți s-a întâmplat să năvălească cineva peste tine cu bucuria lui și să nu înțelegi de ce nu te mai poți concentra pe ce făceai înainte? Să simți deodată enervare, în loc de bucurie?

Am trăit multe momente de felul acesta, când îmi doream să impraștii bucuria mea peste tot în jur, ba chiar mă așteptam ca toți oamenii  să se bucure de bucuria mea.

-Immm…dar cum de nu poate intra toată lumea în starea mea?

-Cum de îi irită bucuria mea pe unii? Ba mai mult, de ce unii o resping enervați?

Bucuria e ca ciocolata – e savuroasă și sănătoasă dacă mănânci două pătrățele dintr-o tabletă, fie ea și cu 99% cacao. Devine însă amară și grea pentru stomac dacă o mănânci pe toată odată.

Atunci când simt în mine starea de bucurie, cu greu mă pot abține să nu o împărtășesc tuturor. De fiecare dată când simt satisfacția a ceea ce reușesc să fac, abia pot să îmi stăvilesc entuziasmul. Efectiv simt cum mă ia pe sus și nu e de mirare că nu mai am timp să mă gândesc și la cei care sunt „obligați” să primească bucuria mea.

E ca atunci când mă bucură nespus gândul de a-i cumpăra prietenei mele o tabletă de ciocolată cu 99% cacao și aș insista să mănânce întreaga tabletă, doar pentru că pe mine mă bucură surpriza pe care i-am făcut-o.

In cazul acesta, nu e de mirare când gestul meu nu e primit nici pe departe așa cum m-aș așteptata, ba dimpotrivă, prietenei mele să-i displacă insistența mea.

“Oare să-și fi schimbat preferințele? Cum de nu se bucură de gestul meu? Cum de o lasă indiferentă bucuria mea”?

Oamenii din jurul nostru chiar se bucură alături de noi, însă nu e nevoie să îi copleșim cu toată bucuria noastră, pentru că devine “amară” și greu de digerat pentru ei. Nu știu ce să facă, așa de-odată, cu toată bucuria intensă pe care le-o oferim, ba chiar se vor simți inconfortabil.

Bucuria este o emoție puternică, este o energie în mișcare, ca și furia, care te ia pe sus dacă o lași necontrolată, adică, dacă nu ești conștient de ea.

Uneori se întâmplă ca cel care e în preajma noastră să nu „guste” aceeași stare cu noi și e firesc, pentru că fiecare avem felul nostru propriu de a ne trăi stările și emoțiile.

Pentru că îl luăm pe nepregătite, nu îi dăm posibilitatea să ne accepte bucuria, ci navalim asupra lui cu toată forța energiei noastre. Îi ocupăm spațiul, iar reacția firească atunci când cineva ne încalcă teritoriul fără voie, este furia.

Bineînțeles, atunci când nu reușesc să înțeleg de una singură ceva, vine viața și mă pune în cealaltă ipostază, ca să pot vedea mai bine ce se întâmplă, atât cu mine, cât și cu cei peste care năvălește bucuria mea.

Am avut astfel prilejul să văd cum este și de o parte și de cealalată, iar acest lucru m-a ajutat să înțeleg cât de important este să fiu mereu atentă și conștientă de stările și emoțiile mele, fie ele de bucurie sau de furie.

Iată ce m-a ajutat pe mine și nădăjduiesc că îți poate fi și ție de ajutor:

1.În primul rând, fii conștient de bucuria ta, ca de oricare emoție pe care o simți. Nu te lăsa păcălit că bucuria e din categoria “emoțiilor bune” și te poți lăsa în voia ei cu totul. În realitate, nu există emoții “bune, sau rele”, există doar emoții și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să fim conștienți de fiecare în parte și de efectul lor asupra celorlalți.

2.Când simți că bucuria ta dă pe afară și nu poți altfel decât să o împărtășeșți cu cine este lângă tine, fii empatic. Adică anunță-l întâi că ai o mare bucurie și cere-i permisiunea – spune-i că îți dorești să împărtășești cu el motivul bucuriei tale. În acest fel tu devii mai conștient de bucuria ta și el se va putea bucura împreună cu tine.

3.Amintește-ți de echilibru. Starea de euforie și exaltare este o stare extremă a bucuriei care strică echilibrul și armonia, atât în interiorul tău, cât și în relația cu ceilalți.

Amintește-ți mereu că măsura e bună în toate. Chiar și în bucurie și în ciocolate!