Cand e Da sau Nu pentru sufletul meu

Desi,  “Cine esti tu, cu adevarat” pare un sablon, de acum mega-cunoscut, toata viata noastra este despre cunoasterea de sine. E o cautare continua si uneori suntem atat de contrariati, debusolati, ba chiar manipulati de ceilalti, doar pentru ca nu suntem siguri de cine suntem. E ca si cum ai vrea sa ridici o casa,  dar pentru ca fundatia se afla pe nisipuri miscatoare, casa se tot clatina, ba uneori, chiar se darama.

Nu doresc sa spun ca nu stii cine esti, ci doar ca, Cine crezi tu ca esti, are mare legatura cu parerea altora despre tine. Desigur, tu ai putea spune ca, da, ai o parere buna, si te felicit pentru asta, dar, daca exista momente in care nu mai esti asa de sigur, daca exista momente in care te indoiesti de tine, inseamna ca buna ta parere nu mai este asa de buna… Cu alte cuvinte, nu (prea) ai incredere in tine.

In momentul in care ai ajuns sa constientizezi acest lucru este cel mai bun semnal ca a sosit momentul sa incepi sa te Cunosti pe tine.

Ce inseamna Cunoaste-te pe tine?  – inseamna sa fii constient, in orice moment de tine, de ceea ce gandesti, simti si faci. Acestea trei, le voi aminti aproape in fiecare articol pe care il voi scrie, pentru ca sunt de baza, in cunoasterea, cresterea si evolutia noastra.

Ce inseamna sa stiu ce fac? Inseamna ca atunci cand ”fac” ceva, orice, fie ca merg pe jos, fie ca sofez, fie ca imi fac treaba la job, ori ca vorbesc cu cineva, sunt atent si prezent, intru totul, acolo. Sunt constient de fiecare gest care insoteste fiecare actiune pe care o fac. Sunt aliniat cu gandurile mele, cu emotiile mele si cu toata fiinta mea, atunci cand fac ce am de facut.

Ce inseamna sa stiu ce gandesc? Ehee, aici e mult de povestit, pentru ca daca este sa ne gandim ca intr-o zi avem peste 60.000 de ganduri…, e cam greu sa le faci fata. Ideea de baza este sa fim constienti, mai ales, de cele care ‘’ne incurca’’. Si spun ca ‘’ne incurca’’, pentru ca cee ce gandesc are mare legatura cu ceea ce simt.

Gandurile ne influenteaza emotiile, iar emotiile ne influenteaza comportamentul. Sa ne gandim, de cate ori nu s-a intamplat sa (re)actionam intr-un anume fel, desi ne-am propus ca vom face altfel? In acest caz, emotiile au fost influentate de ceea ce-am gandit.

Dar si invers, am simtit sa facem ceva, pentru ca ne-am dorit, insa, pentru ca am avut anumite ganduri despre ‘’Oare ce va crede despre mine?’’, ‘’Daca se va supara pe mine?’’, ‘’ Ce vor zice ceilalti?’’, am facut altceva decat am fi vrut noi. Toate aceste ganduri fac sa ne pierdem increderea in noi si in loc sa avem un comportament adecvat sinelui nostru, avem un comportament (co)dependent de ceilalti.

Am sa impartasesc cu tine cum am ajuns eu sa ma cunosc si sa am incredere in cine sunt si in ceea ce vreau pentru mine.

Ani buni am facut ce isi doreau altii de la mine si atat de mult ma obisnuisem sa fac ceea ce imi cereau ei incat, atunci cand se intampla sa ma mai intrebe cineva ”Tu, ce vrei?” sau, ”Tie, ce iti place?”, aveam o mare problema : habar nu aveam ce vreau si ce imi place!

Cum sa nu stii ce vrei ?, ar putea spune unii, dar atunci cand ai mai multa incredere in ceilalti, decat in tine, se intampla mereu acest lucru.

Pe masura ce am inceput si am continuat acest proces, al cunoasterii de sine, am inceput sa fiu din ce in ce mai constienta de aceasta dorinta a mea, sa stiu cine sunt cu adevarat, ce imi doresc, ce vreau eu pentru mine, nu pentru ceilalti. Acum stiu ca aceasta era dorinta sufletului meu,  de a scapa de toate constrangerile vietii si de toate conditionarile exterioare.

La inceput a fost tare dificil. Daca ma prindea pe ”picior gresit”, adica nu eram prezent-constient in ceea ce faceam, inconstientul prelua ”conducerea” si ma duceam mereu pe acelasi drum, pe care mai fusesem de mii de ori. Imi era foarte greu sa fac diferenta intre ceea ce voiam eu, sau ceea voiau ceilalti, asa ca, faceam totul pentru a evita conflicte sau pentru ca nu aveam incredere suficienta in alegerile mele.

Dupa ceva timp, lucrurile s-au pus pe un alt fagas. Am inceput sa ma prind ca ceva nu era tocmai cum mi-as fi dorit eu, insa, imi dadeam seama abia dupa ce totul se intamplase deja.

Dar asta a fost primul pas. Chiar daca era cu oarecare intarziere si constientizam ca iar nu am facut altfel decat as fi vrut sa fac, odata cu exersarea tot mai mult a prezentei constiente, am fost tot mai pe ”pozitii”, de fiecare data.

Pasul urmator a fost sa tin cont de dorintele mele si sa spun NU, sau DA, in functie de ceea ce conta pentru mine.

Nici asta nu a fost simplu, la inceput. Credeam ca daca imi spun parerea, se va face liniste in mine si toata lumea va fi multumita. Ei bine, dimpotriva, era si mai rau decat prima data. Pentru ca ce se intampla in mine erau o serie intreaga de lucruri care se bateau cap in cap, tot felul de intrebari, de genul: ”Oare, am facut bine?”, ”Ce va crede acum despre mine?”, ”Oare s-a suparat?”. Era un mare conflict intre ceea ce spuneam, faceam si ceea ce gandeam.

Cum sa stiu cand e bine? Oare, era mai bine sa fac cum vor ei, sau cum voiam eu? De unde stiu ca e corect ceea ce am facut?

Pentru mine, raspunsul a venit odata cu constientizarea emotiilor, iar ceea ce am facut in continuare, a fost, efectiv, sa le ascult, sa inteleg ce simt cu adevarat, ca sa pot ajunge sa stiu ce era in acord sau nu, cu sinele meu autentic.

Iata cum le-am descifrat:

Daca ceea ce simteam era vinovatie , atunci cand spuneam Da pentru mine si Nu pentru ceilalti, insemna ca ma simteam vinovata pentru ei, nu pentru mine. Adica, m-as fi lasat manipulata sa accept in continuare dorintele altora, pentru a nu mai simti vinovatia. Asadar, nu avea legatura cu sinele meu.

Daca, atunci cand spuneam Nu pentru mine si Da pentru ceilalti  imi producea frustrare, asta insemna ca eram nemultumita, ca nu fac ceea ce mi-ar fi placut sa fac, ca ma tradez pe mine, ca imi incalc dorintele, pentru a face pe plac altora. Asadar, incalcam dorinta sinelui meu.

Astfel, am descoperit cum sa fac diferenta intre dorintele altora si ale mele, cum sa le recunosc si sa le respect, ca sa pot fi in acord cu sinele meu autentic.  Odata descoperit acest lucru, a adus cu sine asumarea a ceea ce spun, gandesc si fac, adica, Congruenta si Aceeptarea de sine.

Chiar daca acum imi este din ce in ce mai usor sa fac diferenta intre dorinta sinelui meu si dorintele celorlalti, nu incetez sa practic atentia constienta, fara de care, nimic din tot ce am realizat pana acum , nu ar mai fi posibil.

In incheiere, dragul meu cititor, vreau sa iti spun doar atat: Fii atent la gandurile tale si tine cont de ceea ce iti doresti.  Astfel, zi dupa zi, vei ajunge sa te cunosti pe tine, sa ai cu adevarat incredere in tine, in ceea ce faci, simti si gandesti, intr-un cuvant, cu fiecare zi mai mult vei ajunge sa stii cine esti.

Asa este pentru mine si posibil si pentru tine, sau poate, pentru tine este altcumva. Suntem suflete diferite si avem experiente diferite si cel mai bine este sa permitem asta.

Daca iti este de folos ceea ce ai citit si simti ca te regasesti, da un semn.

Daca vrei sa impartasesti cum este ”altfel” pentru tine, da un semn.

Te invit sa scrii cateva randuri, in care, sa ne spui cum este pentru tine.

Impreuna putem  face lumea mai buna!