Recunostinta pentru frica mea!

Nu-i asa ca e cel mai ciudat mesaj de recunostinta pe care l-ai vazut?

Este de inteles de ce ai putea crede astfel, atata vreme cat ai auzit doar lucruri rele despre frica.

Chiar daca asa pare, la prima vedere, este cea mai importanta recunostinta, pentru mine.

Pentru ca “ea”, frica mea, m-a ajutat sa descoper in mine ceea ce uitasem ca sunt.

Pentru ca m-a ajutat sa imi recunosc pasiunile, dorintele si sa gasesc cu creativitate metodele pentru a le materializa.

Pentru ca la celalalt capat al fricii am gasit cele mai frumoase daruri: vulnerabilitatea, compasiunea si pretuirea pentru mine.

Pentru ca m-a ajutat sa ma apropii de cei care, pana acum, ii admiram doar de la distanta, crezand despre mine ca sunt prea mica si prea neinsemnata pentru ei.

Pentru ca mi-a dat puterea sa las in urma locuri si persoane ce si-au incheiat misiunea, de a ma insoti mai departe.

Pentru ca m-a luat de mana si m-a asezat langa oameni necunoscuti, ce au devenit cei mai buni prieteni, pe care ii poate avea cineva.

Pentru ca m-a imboldit sa dansez, ori de cate ori imi tresalta inima, fara sa ma mai uit pe furis, cine ma vede, sau sa ma gandesc ce-o crede cineva.

Pentru ca m-a incurajat sa zambesc tot mai mult, “soptindu-mi” ca zambetul si rasul sincer apropie oamenii, nu ii face sa simta ridiculi.

Pentru ca mi-a aratat ca de la frica la incredere este drumul cel mai frumos pe care il poate strabate cineva in aceasta viata.

Pentru ca m-a facut sa inteleg ca “tot ce e omenesc nu mi-e strain” si ca nu are de ce sa imi fie frica sa recunosc ca “imi este frica”.

Pentru ca toate la un loc si multe altele, am ales sa spun astazi, Multumesc, draga mea frica!